| Fluviul Dunărea | |
| — Codul râului: XIV.1 — | |
 | |
| Date geografice | |
|---|---|
| Zonă de izvorâre | Munții Pădurea Neagră |
| Cotă la izvor | 1.078 m.d.M. |
| Emisar | Marea Neagră |
| Cotă la vărsare | 0. m.d.M. |
| Punct de vărsare | Sulina |
| Diferență de altitudine | 1.078 m |
| Date hidrologice | |
| Bazin de recepție | 817.000 km² |
| Lungimea cursului de apă | 2.860 km |
| Debit mediu | 6.500 m³/s |
| Date generale | |
| Țări traversate | Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia, Bulgaria, România, Republica Moldova, Ucraina |
| Afluenți | Iller-Günz -Mindel-Ris- Lech - Regen - Altmühl - Isar - Inn - Enns - Morava - Leitha - Váh - Hron - Ipel - Sió - Dráva - Vuka - Tisa - Sava - Timiș - Velika Morava - Caraș - Nera - Ponicova - Cerna - Jiu - Iskar - Olt - Vedea - Argeș - Ialomița - Siret - Prut |
| Principalele localități traversate | Ulm - Germania Ingolstadt - Germania Regensburg - Germania Passau - Germania Linz - Austria Krems - Austria Viena - Austria Bratislava - Slovacia Komárno - Slovakia Komárom - Ungaria Esztergom - Ungaria Visegrád - Ungaria Budapesta - Ungaria Baja - Ungaria Vukovar - Croația Bačka Palanka - Serbia Novi Sad - Serbia Belgrad - Serbia Smederevo - Serbia Moldova Nouă - România Orșova - România Drobeta-Turnu Severin - România Calafat - România Vidin - Bulgaria Lom - Bulgaria Oreahovo - Bulgaria Nikopol - Bulgaria Svishtov - Bulgaria Ruse - Bulgaria Silistra - Bulgaria Corabia - România Turnu Măgurele - România Zimnicea - România Giurgiu - România Oltenița - România Călărași - România Fetești - România Cernavodă - România Hârșova - România Brăila - România Galați - România Pătlăgeanca - România Tulcea - România Sulina - România Izmail - Ucraina |
| Principalele baraje | Porțile de Fier I Porțile de Fier II |
| Principalele porturi | Orșova, Drobeta Turnu Severin, Tulcea, Galați |
| Principalele poduri | Podul Regele Carol I, România |
 | |
modifică  | |
Dunărea este un important drum fluvial internațional, curgând prin 10 țări (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia, România, Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina) și are afluenți în alte șapte țări. Trece prin patru capitale de stat: Viena, Bratislava, Budapesta și Belgrad.
Istorie
Napoleon numea Dunărea "regele râurilor europene", iar Nicolae Iorga, "cea mai bogată în daruri", ea bucurându-se de atenția popoarelor continentului; pe malurile ei s-au făurit și au durat până în zilele noastre civilizații milenare. Pentru Țara Românească și pentru Moldova, fluviul Dunârea a fost linia de încercate lupte cu Imperiul Otoman: "Oriunde ați vedea-o în țara noastră, Dunărea e (...) ca o ființă care a văzut și a suferit multe și poartă în chipul său urma tuturor luptelor" (George Vâlsan)
[modificare] Etimologie
Încă din antichitate, Dunărea avea mai multe nume: Istros / Istru / Hister / Danaistru, pentru sectorul inferior, în scrierile grecești și Danubius în cele latino-romane.Denumirea dată de romani "Danubius" (Zeul fluviilor) a fost mai târziu preluată de alte popoare, și modificată, devenind Donau în limba germană, Dunaj în limba slovacă, Duna în limba maghiară, Dunav în limba croată, Dunav; Дунав în limba bulgară și limba sârbă , Дунай (Dunai) în limba ucraineană, pentru țările riverane, și Danube în limba engleză și limba franceză și Tuna în limba turcă.
Numele din limba română, Dunărea, deși este înrudit cu numele latin, nu poate fi derivat din acesta folosind schimbările fonetice normale. S-a încercat o explicație printr-un nume intermediar, *Donaris, dar acesta nu este găsit în niciun document antic, fiind o reconstrucție a lingviștilor moderni.
[modificare] Regimul hidrologic
Apele mari se produc primăvara ca urmare a topirii zăpezilor și ploilor abundente, însă în cursul superior și mijlociu, au loc în lunile martie-aprilie, iar în cel inferior, în mai. Creșterea debitului are loc din amonte spre aval: 1.470 m3/s la Passau, 1.920 m3/s la Viena, 2.350 m3/s la Budapesta, 5.300 m3/s în defileul Porților de Fier, 6.470 m3/s la Ceatalul Ismail. Debitele maxime reflectă regimul continental al fluviului: 15.100 m3/s la Orșova (13 aprilie 1940), 15.900 m3/s (mai 1942) si 15.500 m3/s la Ceatalul Ismail (5 iunie 1970). Debitele cele mai mici se înregistreaza toamna și uneori iarna: 1.250 m3/s la Orșova (12 ianuarie 1954), 1.450 m3/s Oltenița (ianuarie 1964), 1.350 m3/s la Ceatalul Ismail (octombrie 1921).
[modificare] Temperatura apelor
Temperatura apelor Dunării se află sub influența directă a temperaturii aerului și într-o măsură mai mică sub cea a factorilor locali. Încălzirea apelor începe în luna martie și ține până în luna august, după care urmează procesul de răcire. Gheața poate să apară din prima decadă a lunii decembrie până la începutul lunii martie. Durata podului de gheață este în medie de 45-50 de zile. Fenomenul de dezgheț se produce primăvara, cel mai frecvent din aval spre amonte, într-o perioada de câteva zile (4-8 zile).[modificare] Lungimea Dunării repartizată pe țări
- Germania: malul drept 678,6 km, malul stâng 687,0 km
- Austria: malul drept 357,5 km, malul stâng 321,5 km
- Slovacia: malul drept 22,5 km, malul stâng 172,1 km
- Ungaria: malul drept 471,2 km, malul stâng 275,2 km
- Croația: malul drept 137,5 km
- Serbia: malul drept 449,9 km, malul stâng 358,0 km
- Bulgaria: malul drept 471,6 km,
- România: malul drept 354,1 km, malul stâng 1050 km
- Republica Moldova: malul stâng 0,6 km
- Ucraina: malul stâng 79,6 km
[modificare] Bazinul Dunării repartizat pe țări[1]
- România (29.9%),
- Ungaria (11.7%),
- Austria (10.2%),
- Serbia (10.3%),
- Germania (7.5%)
- Slovacia (5.8%),
- Bulgaria (5.2%),
- Bosnia și Herțegovina (4.8%),
- Croația (4.5%),
- Ucraina (3.8%),
- Republica Cehă (2.6%),
- Slovenia(2.2%),
- Elvetia (0.32%),
- Republica Moldova (0.29%),
- Italia (0.15%),
- Polonia (0.09%),
- Albania (0.03%)
[modificare] Dunărea în România
- Defileul carpatic (144 km)
- Sectorul sud-pontic (566 km)
- Sectorul pontic oriental cu bălți (195 km)
- Sectorul predobrogean (80 km)
- Sectorul deltaic (90 km)
În Lunca Dunării se află multe așezări printre care 18 orașe, (Moldova Nouă, Orșova, Drobeta-Turnu Severin, Calafat, Corabia, Turnu Măgurele, Zimnicea, Giurgiu, Oltenița, Călărași, Fetești, Cernavodă, Hârșova, Brăila, Galați, Isaccea, Tulcea și Sulina), fiind traversată de cinci șosele și două căi ferate.
În anii socialismului, s-au făcut desecări de-a lungul Dunării, ocazie cu care lacuri, precum Potelu, Greaca, Nedeia, au dispărut. Aceste lacuri rețineau apa în timpul inundațiilor și erau o sursă importantă de pește. În prezent, lipsa acestor lacuri duce la consecințe grave în perioadele de inundații.
Afluenții de pe sectorul român al Dunării sunt: Nera, Ribiș, Pârâul Țiganilor, Râul Mic, Prva, Valea Mare, Baronul, Boșneag, Varad, Sicolovăț, Alibeg, Liuborajdia, Crușovița, Caonița, Camenița, Oravița, Zascoc, Berzasca, Recica,Suva, Cozla, Sirina, Elișeva, Saraoschi, Stariște, Paolina, Sușcava, Ciuceavca, Iuți, Tișovița, Recița, Liubotina, Plavișevița, Ponicova, Mraconia, Costinețiu, Suhodolu, Mala, Valea Satului, Eșelnița, Dâlboca, Groțca, Cerna, Bahna, Vodița, Jidoștița, Dudaș, Topolnița, Bistrița, Blahnița, Drincea, Sărăceaua, Desnățui, Nedeia, Jiu, Jieț, Celei, Ursa, Olt, Oltul Mic, Călmățui, Sâi, Vedea, Pasărea, Argeș, Mostiștea, Berza, Almălău, Begena, Galița, Canlia, Canaraua Fetei, Jegălia, Valea Mare, Vederoasa, Urluia, Rasova, Peștera, Țibrin, Dunărea, Calachioi, Chichirgeaua, Ialomița, Topolog, Nămolești, Călmățui, Bașburun, Aiorman, Greci, Cerna, Valea Plopilor, Jilila, Siret, Prut, Gârla Ciulinețul, Luncavița.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu