biologie

Biologia este ştiinţa care se ocupă de studiul tuturor organismelor vii, precum şi al entităţilor (virusuri / viruşi, viroizi) şi fenomenelor legate de acestea. Termenul a fost creat şi introdus în ştiinţă in 1802 de către Jean-Baptiste de Lamarck şi G. Treviranus^[1] şi provine din cuvintele greceşti βίος / bios, « viaţă » şi λόγος / logos, « cuvânt, discurs, ştiinţă ». Cele mai vechi cunoştinţe scrise din domeniul biologiei datează de la Aristotel şi Teofrast. Dintre personalităţile biologiei mondiale putem aminti pe G.L.L. de Buffon, G. Cuvier, J.H. Fabre, Ernst Haeckel, Jean-Baptiste de Lamarck, Carl Linné, Charles Darwin, G.J. Mendel, Th. Schwann, H. de Vries, Alfred Russel Wallace, A. Weismann.

Cuprins [ascunde] 1 Definiţii ale diverşilor autori 2 Personalităţi şi istorie 2.1 Biologia în România 3 Ramuri ale biologiei 4 Clasificarea organismelor 5 Note 6 Bibliografie 7 Legături externe

 

  Definiţii ale diverşilor autori

• După Teofil Craciun (1989) (4), biologia este ştiinţa despre viaţă şi materie vie, ea studiind: originea, evoluţia, reproducerea, ereditatea, caracteristicile morfo-fiziologice, obiceiurile etc. plantelor şi animalelor.
• După Kósa et al. (2000) (5), biologia este un sistem de discipline care studiază legile vieţii. Ea cercetează originea, dezvoltarea, complexitatea organismelor vii.

 Personalităţi şi istorie

Biologi celebri -- Istoria biologiei -- Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină --Listă de zoologi după abrevierile de autor --Etape în dezvoltarea biologiei-- Instituţii de învăţământ

[modificare] Biologia în România

Contribuţii remarcabile în domeniul biologiei au avut: Grigore Antipa, Dimitrie Brândză, Aristide Caradja, Radu Codreanu, Constantin Motaş, Emil Racoviţă, Dimitrie Voinov, Alexandru Borza, Florian Porcius, Iuliu Prodan.

 Ramuri ale biologiei

Datorită aprofundării cunoştinţelor din domeniul biologiei după inventarea microscopului de către A. van Leeuwenhoek la mijlocul secolului al XVII-a, în interiorul biologiei au început să se formeze numeroase ramuri cu domenii de studiu bine definite. Unele din aceste ramuri au un caracter predominant teoretic precum botanica, zoologia, taxonomia, iar altele — un caracter predominant practic precum agricultura, horticultura.

Categoria sistematică studiată	Regnul studiat	Domeniul de studiu	Ramura biologiei	Subramura biologiei	Subramura biologiei
1	2	3	4	5	6
Entitate (Biologie)	-	Virusuri / viruşi	Virusologie	-	-
Organisme	Regn Monera (3)	Bacterii (3) şi alge albastre (3)	Microbiologie	-	-
	Regn Fungi (3)	Ciuperci (3)	Micologie	-	-
	Regn Protista (3)	Protozoare (3)	Protozoologia	-	-
		Mixomicete, (3) şi Acrasiomicete (3)	-	-	-
		Alge (3)	Algologia	-	-
	Regn Plantae (3)	Plante (3)	Botanica	Citologie vegetală	-
				Anatomie vegetală	-
				Fiziologie vegetală	-
				Embriologie vegetală	-
				Palinologie	-
				Filogenie vegetală	-
				Taxonomie vegetală	-
	Regn Animalia (3)	Animale (3)	Zoologia	Zoologia nevertebratelor	Entomologie
				Zoologia vertebratelor	Ichtiologie
					Herpetologie
					Ornitologie
					Mammologie sau Teriologie
				Embriologie animală	-
				Hidrobiologie	-
				Fiziologie animală	-
				Taxonomie animală	-
				Filogenie animală	-
			Anatomie	Anatomia comparată a vertebratelor	-
				Anatomie umană	-
			Histologie	-	-
			Neurobioloige	-	-
			Etologie	-	-
			Antropologie	-	-
			Imunologie	-	-
			-	Genetică umană	-
	Ramuri ale biologiei care studiază entităţi şi organisme	-	Genetica	Genetică generală	-
				Genetica populaţiilor	-
	Ramuri ale biologiei care studiază organisme aparţinând mai multor regnuri	Bacterii, ciuperci, protozoare, plante, animale	Ecologie	Ecologie marină	-
				Ecologie terestră	-
			Paleontologie	-	-
		Protozoare, animale	Parazitologie	Parazitologie generală	Helmintologie
				Parazitologie medicală	-
Ştiinţe de graniţă	-	-	Biofizica	-	-
	-	-	Biochimia	-	-
	-	-	Bioacustica	-	-
	-	-	Biogeografia	-	-
	-	-	Biomatematica	-	-

[modificare] Clasificarea organismelor

Ordinea în clasificări este cea filogenetică, dată de autorii respectivi pentru coloanele 2, 3, 4, 5.

Clasificarea făcută de Aristotel (384 - 322) îHr ( din 5).	După Withaker-Margulis (1978) ( din 5)	Clasificarea după Sârbu Anca, 1999 (3)	Clasificarea după Mohan GH. et all, 2004 (2)	Clasificare după Ariniş I. et al. 2000, (1)
1	2	3	4	5
Nevertebrate	Monera	Monera	Monera (Procariote)	Procariota (Monera)
Peşti	Protista	Fungi	Protoctista (Protista)	Protista
Broaşte	Fungi	Protista	Plantae (Metaphyta)	Fungi (Ciuperci)
Reptile	Plantae	Plantae	Fungi (Eumycota)	Plantae (Plante)
Păsări	Animalia	Animalia	Animalia (Metazoa)	Animalia (Animale)
Mamifere	-	-	-	-

Note

1. ^ Gottfried Reinhold Treviranus a fost un naturalist german care s-a nǎscut la 4 februarie 1776 la Bremen şi a decedat la 16 februarie 1837 în acelaşi oraş.

 Bibliografie

1. Ariniş I. et al. Biologie. Manual pentru clasa a IX-a, Editura All, 2000 (Aprobat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării cu OMEC nr.4205 din 12 august 1999);
2. Mohan GH., Corneanu C., Ardelean A. Biologie Manual pentru clasa a IX-a, Editura Corint, 2004. (Manualul a fost aprobat cu nr. 3886 din 24.05.2004 de Ministerul Educaţiei şi Cercetării);
3. Sârbu Anca, Biologie vegetală, Editura Universităţii din Bucureşti,1999.
4. Crăciun T., Crăciun L.L., Dicţionar de Biologie, Editura Albatros, 1989;
5. Hósa Maria, Rákosy-Tican Lenuţa, Dezsö András, Biologie Manual pentru clasa a IX-a, Editura Niculescu ABC, Bucureşti, 2000.